Aproape toate satele comunei s-au format în preajma sau în interiorul pădurilor.
Secuienii își trag numele din neamul lui Ioachim Dragota Săcuianul, urmaș al lui Dragoș Viteazul, păstrându-și până astăzi numele.
Prima atestare documentară este din 6 nioiembrie 1491, pe vremea voievodului Ștefan cel Mare. Fiecare din cele șase sate componente ale comunei este atestat documentar și are o mică istorie.
Spre exemplu, satul Glodișoarele ar fi fost atestat documentar în 1555, pe vremea lui Alexandru Lăpușneanu care îi dădea lui „Ioanciu Setrar” o jumătate de loc pustiu la dealul Glodurealele. Denumirea satului vine de la desele alunecări de teren care dau locului un aspect norois, sau glod, în termeni populari. Comuna Secuieni este o comună răzesească.